Tot ce trebuie să știi despre testul Babeș-Papanicolau

testul-babes-papanicolau

Testul Babeș-Papanicolau (PAP) poate identifica celulele anormale din colul uterin, de aceea ar trebui efectuat în mod regulat. Dr. George Papanikolaou a descoperit această metodă de testare în anul 1928, iar din momentul în care a fost introdusă în practica medicală a duc la scăderea semnificativă a deceselor provocate de cancerul de col uterin.

Despre testul Babeș-Papanicolau

Aproximativ 99% dintre cazurile de cancer de col uterin (cancer cervical) sunt provocate de infecția cu HPV (virusul papiloma uman). Agenția Internațională pentru Cercetare în Domeniul Cancerului a realizat un studiu prin care a arătat că mai mult de 640.000 de femei sunt diagnosticate anual cu cancer cervical.

Prin vaccinare, screening și tratament, cancerul de col uterin poate fi prevenit ți ținut sub control. Testul Babeș-Papanicolau este o metodă de screeinin pentru cancerul cervical și constă în analizarea unei mostre de celule recoltată de pe colul uterin. Prin acest test se identifică celulele cervicale anormale.

Cele mai noi Dildo-uri - Super Promoții

Unele modificări ale celulelor pot dispărea de la sine, fără a fi nevoie de tratament, însă uneori pot evolua ducând la apariția cancerului de col uterin. Tocmai de aceea, este important să despistăm la timp celulele cervicale modificate. De asemenea, testul Babeș-Papanicolau mai este folosit și pentru depistarea unor infecții din zona respectivă.

Câte tipuri de teste PAP există?

Testul Babeș-Papanicolau poate fi: convențional sau în mediu lichid.

Testul PAP convențional

După recoltarea probei, aceasta este plasată și fixată pe lamă. Testul PAP convențional este eficient în detectarea celulelor anormale.

Testul PAP în mediu lichid

Proba recoltată este introdusă într-un flacon și trimisă la laborator. Testul PAP în mediu lichid are mai multe avantaje față de testul convențional:

  • Permite testarea în același timp, din aceeași probă, a tulpinilor HPV cu risc oncogen înalt
  • Reduce riscul ca mostra să fie considerată nesatisfăcătoare și să fie nevoie de o altă recoltare

cum-se-face-testul-babes-papanicolau

De unde provine denumirea de Babeș-Papanicolau?

Testul Babeș-Papanicolau a fost denumit după medicul român Aurel Babeș și morfopatologul grec Georgios Papanikolau. Ambii au făcut cercetări, în mod independent. În anul 1927, medicul Aurel Babeș a vorbit pentru prima dată despre importanța examinării celulelor din colul uterin pentru identificarea cancerului cervical. Tot el a făcut și primul test.

În anul 1928, medicul Georgios Papanikolaou a îmbunătățit testul și a împărțit tipurile de frotiuri în cinci clase (clasa 1- normal, 2- ușor modificat, 3-inflamație, 4-modificări precanceroase, 5 suspiciune de cancer). În anul 1943, s-a luat decizia de a se introduce testul Babeș-Papanicolau în practica medicală.

Trebuie să menționăm că profesorul Walter Hayle Walsh a fost primul care a descoperit că la microscop se pot observa celulele cu potențial malign. Însă, aceasta a făcut cercetări în ceea ce privește cancerul pulmonar, nu cervical.

Cine ar trebui să-și facă testul Babeș-Papanicolau?

Testul PAP este recomandat femeilor cu vârsta cuprinsă între 21 și 65 de ani, dar și pentru persoanele mai tinere care și-au început viața sexuală. Femeile active sexual, în special cele care au mai mulți parteneri, au un risc crescut de a se infecta cu virusul papiloma uman. Virusul poate rămâne în corp ani de zile, fără ca bolnavul să știe că este infectat.

Se recomandă efectuarea testului Babeș-Papanicolau inclusiv persoanelor care s-au vaccinat împotriva HPV, deoarece există 15 tipuri de tulpini ale virusului cu un risc oncogen ridicat. Vaccinul oferă protecție doar pentru anumite tulpini ale virusului. Asta înseamnă că ar trebui să-ți faci testul Papanicolau în mod regulat chiar dacă ești vaccinată.

Multe femei cred că odată ce au intrat la menopauză nu mai trebuie să-și facă testul PAP, însă se înșală. Acestea ar trebui să discute cu medicul ginecolog pentru a afla dacă mai este necesar să se testeze, în condițiile în care cel puțin trei teste efectuate în ultimul timp au ieșit negative.

Testarea pentru infecția cu HPV și testul PAP

Pentru depistarea cancerului de col uterin în stadiu incipient se recomandă efectuare a două metode de screening: Testul PAP și HPV.  Dacă rezultatele testului Papanicolau arată că există celule precanceroase la nivelul colului uterin, se efectuează și testul HPV pentru a se identifica infecția și tulpina de HPV care determină modificarea celulelor epiteliului scuamos din colul uterin. Testul PAP poate fi efectuat ori înainte ori în același timp cu testul HPV.

Testul HPV nu se folosește pentru depistarea verucilor genitale, ci doar pentru a afla dacă rezultatul anormal al testului PAP se datorează unei tulpini de virus cu risc oncogen ridicat.

De asemenea, dacă testul HPV iese pozitiv nu înseamnă că a apărut cancerul cervical, ci doar că sunt prezente anumite tulpini HPV care pot provoca modificări precanceroase ale celulelor. Dacă aceste leziuni nu sunt tratate, pot duce la apariția cancerului. Așadar, infectarea cu HPV nu duce neapărat la cancer de col uterin. În multe situații, virusul dispare de la sine, dacă sistemul imunitar este puternic.

Medicul ginecologi îi poate recomanda pacientului și alte examinări precum biopsia cervicală ori colposcopia.

Centrul American pentru Controlul și Combaterea Bolilor recomandă efectuarea testelor la un anumit interval de timp, în funcție de vârstă:

Între 21 și 29 de ani 

  • dacă rezultatul testului PAP este normal, medicul i-ar putea recomanda pacientei să-l repete o dată la 3 ani

Între 30 și 65 de ani 

  • testul PAP poate fi repetat o dată la 3 ani, dacă rezultatul este normal
  • Testul HPV poate fi repetat o dată la 5 ani, dacă rezultatul este normal
  • Co-testare (Test HPV și test PAP) o dată la 5 ani, dacă rezultatele sunt normale

Produse din Sex Shop la Super Oferte

Peste 65 de ani

  • În cazul în care rezultatele testelor efectuate în ultimii trei ani sunt normale, medicul le-ar putea recomanda femeilor să nu se mai testeze
  • În cazul în care femeia a trecut printr-o intervenție de îndepărtare a colului uterin, medicul îi poate recomanda să nu mai facă testele PAP și HPV

Testele HPV sau PAP se pot efectua mai des, dacă există factori de risc precum:

  • Antecedente de cancer cervical
  • Test PAP care indică prezența celulelor precanceroase
  • Infecție cu HPV
  • Imunitate slăbită
  • Fumat

Cum se face testul Babeș-Papanicolau?

despre-testarea-pentru-pap

Fiecare femeie care vrea să facă un test PAP ar trebui să discute cu medicul specialist pentru a primi toate informațiile necesare, astfel încât să știe cum să se pregătească și la ce să se aștepte după efectuarea testului.

Pentru a te asigura că proba prelevată poate fi interpretată corect ține cont de recomandările de mai jos:

  • Programează-te la câteva zile după menstruație – este recomandat ca recoltarea probei să se efectueze după aproximativ 10-14 zile de la prima zi a menstruației.
  • Renunță la raportul sexual cu 2 zile înainte de recoltarea probei.
  • Nu folosi ovule, tampoane și creme vaginale cu 2 zile înainte de test
  • Evită spălăturile vaginale cu 2 zile înainte de test

Testarea durează aproximativ 10-20 de minute și este făcută de medicul ginecolog sau de o asistentă care are experiență în recoltarea probelor. În timpul testului, pacienta stă pe spate cu picioarele așezate în suporturile speciale și genunchii îndoiți.

Folosind un instrument ce poartă denumirea de specul, medicul ginecolog lărgește pereții vaginului și privește colul uterin. Cu ajutorul unei periuțe prelevează probe de celule cervicale făcând o mișcare de rotație. Proba prelevată este fixată pe o lamă din sticlă și introdusă într-un flacon cu lichid, apoi este trimisă la laborator.

Bile Vaginale la Super Prețuri. Vezi Aici Promoțiile

Testarea PAP le poate provoca anumitor paciente un disconfort la nivelul pelvisului. Însă, acest disconfort nu este cauzat de actul de testare, ci de inflamarea colului. Pacienta primește rezultatele testului în aproximativ 1-2 săptămâni.

Rezultatele testului Babeș-Papanicolau

În urma efectuării testului Babeș-Papanicolau, pacienta poate primi unul din rezultatele următoare:

  • Rezultate normale – nu au fost detectate celule anormale la nivelul colului uterin, deci nu sunt necesare investigații suplimentare.
  • Inflamație – în urma testului au fost depistate celule ușor anormale care pot fi cauzate, cel mai frecvent, de alte infecții nu de HPV. De asemenea, se pot depista celule ușor anormale și dacă a avut loc un contact sexual cu 48 înainte de prelevarea probei.
  • Anomalii – celule anormale care pot prezenta modificări precanceroase. Acestea pot fi de 4 tipuri: ASCUS, L-SIL, H-SIL și ACG. ASCUS prezintă modificări ale celulelor epiteliului scuamos și în mai mult de jumătate dintre cazuri indică o infecție cu o tulpină HPV cu risc oncogen ridicat. În cazul unui astfel de rezultat, medicul îi poate recomanda pacientei să repete testul peste 4-6 luni. L-SIL (leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut) poate indica prezența unor celule epiteliale scuamoase. Repetarea testului Papanicolau este necesară după 6-9 luni. H-SIL arată prezența unor celule modificate. În acest caz se recomandă colposcopie, biopsie și examen histopatologic. ACG indică prezența unor anomalii ale epiteliului glandular. Se recomandă examen histopatologic și chiuretaj de endocol.
  • Cancer – celulele canceroase se pot observa în profunzimea colului uterin.

Este sigur testul Babeș-Papanicolau?

Testul PAP este una dintre cele mai sigure metode de screening pentru cancerul de col uterin. Cu toate acestea, nu este 100% sigur. În unele cazuri, rezultatele ar putea fi neconcludente sau fals-negative. Rezultatele neconcludente pot avea diferite cauze, precum:

  • Număr prea redus sau prea ridicat de celule anormale
  • Spălături vaginale sau medicamente care au făcut ca celulele anormale să nu fie observate
  • Infecții ce pot „acoperi” celulele anormale
  • Probe insuficiente

Deși uneori celulele anormale ar putea să nu fie detectate, este important ca testul PAP să fie efectuat în mod regulat. Cancerul de col uterin se dezvoltă lent, iar de cele mai multe ori nu prezintă simptome vizibile.

În cazul în care cancerul cervical se manifestă pot apărea simptome precum sângerări sau scurgeri vaginale ciudate, care pot fi confundate cu alte afecțiuni medicale. Dacă te confrunți cu sângerări între menstruații, dupa raportul sexual ori după ce ai intrat la menopauză mergi fă-ți o programare la medicul ginecolog.

Daca vrei sa afli mai multe despre acest test – cat este de sigur si important, uite un video de pe Youtube care ar putea sa te ajute

Surse:

  • https://www.webmd.com/women/guide/pap-smear#2
  • https://www.cdc.gov/cancer/cervical/basic_info/screening.htm
  • https://www.who.int/health-topics/cervical-cancer#tab=tab_1
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4613936/
  • https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/pap-smear/about/pac-20394841
  • https://gco.iarc.fr/today/data/factsheets/populations/900-world-fact-sheets.pdf
Avem reduceri in fiecare saptamana în sex shop. Vezi catalogul nostru de produse pentru adulti si → acceseaza pagina de reduceri ❤ și bucură-te de o gamă uriașă de jucării erotice la preturi speciale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *