Infecțiile cu transmitere sexuală sunt infecțiile care se transmit prin raport sexual. Acestea sunt provocate de bacterii, paraziți, virusuri și ciuperci. O persoană se poate confrunta cu o infecție fără să știe asta, de aceea se recomandă testarea periodică.
Există mai mult de 20 de tipuri de infecții cu transmitere sexuală (ITS), însă cele mai cunoscute sunt:
Atât bărbații, cât și femeile se pot confrunta cu astfel de infecții, însă, cazurile cele mai severe sunt depistate, de obicei, la persoanele de sex feminin. O femeie însărcinată care suferă de o infecție cu transmitere sexuală poate avea un făt cu probleme.
ITS care au fost cauzate de ciuperci, paraziți sau bacterii pot fi tratate, însă deocamdată nu s-a descoperit niciun tratament care să ajute la vindecarea infecțiilor cu transmitere sexuală provocate de virusuri. Totuși, există anumite medicamente care pot ameliora simptomele infecției.
Bucură-te de cele mai noi produse din sex shop la prețuri accesibile
Prin utilizarea prezervativelor din latex riscul de a contracta o infecție cu transmitere sexuală se reduce considerabil, însă tot există o mică posibilitate de a fi infectat. Singura metodă eficientă pentru prevenirea infectării rămâne abstinența.
Infecțiile cu transmitere sexuală – Cauze
Infecțiile cu transmitere sexuală pot fi provocate de bacterii, paraziți și virusuri. Toți cei activi sexual sunt expuși riscului de a contracta o astfel de infecție. Factorii de risc pentru ITS sunt:
- Raport sexual neprotejat – dacă o persoană infectată nu folosește prezervativ din latex în timpul actului sexual, riscul de a-și infecta partenerul este foarte ridicat. De asemenea, riscul de infectare crește atunci când prezervativul nu este folosit corespunzător. În timpul sexului oral, riscul de transmitere a infecției este mai scăzut, însă dacă nu se folosește prezervativ din latex sau baraj dentar infecția se poate transmite la partener.
- Mai mulți parteneri sexuali – dacă o persoană face sex cu mai multe persoane, are un risc mai crescut de a se infecta.
- Istoric de infecții cu transmitere sexuală – cei care au avut deja o ITS riscă să contracteze o altă infecție.
- Contact sexual forțat – o persoană care trece printr-un viol rămâne traumatizată pe viață. Este foarte important ca victima să discute cu un specialist și să beneficieze de sprijin emoțional. De asemenea, aceasta trebuie să facă mai multe teste pentru a se descoperi eventualele infecții cu transmitere sexuală.
- Consum excesiv de alcool sau droguri – dacă o persoană consumă prea mult alcool sau se droghează poate avea un comportament ciudat.
- Vârsta – jumătate dintre infecțiile cu transmitere sexuală sunt depistate la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 24 de ani.
- Tratament medicamentos pentru disfuncția erectilă
Transmiterea ITS de la mamă la copil
Unele ITS se pot transmite de la mamă la copil atât în timpul sarcinii, cât și la naștere.Infecțiile cu transmitere sexuală pot duce la apariția unor probleme grave în rândul nou-născuților. Femeile însărcinate trebuie să se testeze pentru ITS și să urmeze un tratament dacă sunt depistate cu o astfel de infecție.
Simptomele infecțiilor cu transmitere sexuală
Infecțiile cu transmitere sexuală nu prezintă mereu simptome. Cei care bănuiesc că suferă de o ITS ar trebui să-și facă o programare la medic. Anumite infecții cu transmitere sexuală se tratează foarte ușor, însă altele sunt mai dificil de gestionat.
Un pacient diagnosticat cu ITS trebuie să urmeze un tratament și, de asemenea, trebuie să-și informeze partenerul pentru a merge și el la medic.
În cazul în care o infecție cu transmitere sexuală nu este tratată, riscul de a contracta o alta crește considerabil. Anumite tipuri de ITS pot duce la infertilitate, cancer sau deces dacă nu sunt tratate.
ITS asimptomatice
Deși unele infecții cu transmitere sexuală sunt asimptomatice ele pot fi transmite de la un individ la altul. De aceea, este important să folosești prezervativ în timpul raportului sexual. De asemenea, se recomandă efectuarea testelor pentru depistarea infecțiilor, astfel încât acestea să fie tratate înainte să se agraveze.
Anumite boli, precum hepatita se pot transmite doar prin contact cu sângele unui pacient infectat, fără a fi nevoie de raport sexaul.Altele în schimb, se transmit doar prin act sexaul.
Infecția cu Chlamydia
Chlamydia este o infecție de natură bacteriană, greu de detectat, deoarece este asimptomatică la început. Simptomele infecției apar după aproximativ 1-3 săptămâni de la contractarea bacteriei. Însă chiar și atunci când apar simptomele, este greu de depistat infecția, deoarece manifestările sale sunt ușoare și trecătoare. Din acest motiv, chlamydia a fost denumită „infecția tăcută”.
Simptomele infecției cu chlamydia includ:
- Scurgeri vaginale (la femei) sau scurgeri la nivelul penisului (la bărbați)
- Durere la urinare
- Durere în timpul contactului sexual (în cazul femeilor)
- Durere testiculară (la bărbați)
- Dureri în zona abdomenului inferior
- Sângerări între menstre
Gonoree – semne și simptome
Gonoreea este o altă infecție bacteriană ce apare la nivelul tractului genital. Însă aceasta se poate dezvolta inclusiv la nivelul anusului, gâtului și cavității bucale. De obicei, primele simptome ale infecției apar după 10 zile, însă uneori acestea pot apărea după câteva luni.
Simptomelele gonoreei:
- Durere la urinare
- Sângerări menstruale abundente
- Sângerări între menstre
- Scurgere groasă
- Testicule dureroase
- Tranzit intestinal dureros
- Mâncărimi la nivelul anusului
Bile Vaginale La Cele Mai Bune Oferte
Tricomonaza – semne și simptome
Tricomonaza este o infecție provocată de parazitul microscopic Trichomonas vaginalis. Acest parazit se transmite prin raport sexual cu o persoană infectată. De cele mai multe ori, infectează tractul urinar al bărbatului fără a provoca simptome. În cazul femeilor, parazitul microscopic infectează vaginul.
În cazul în care infecția prezintă simptome, acestea pot apărea în aproximativ 5-28 de zile. Simptomele tricomonozei includ:
- Scurgere peniană
- Scurgere vaginală verzuie, gălbuie, transparentă ori albă
- Miros vaginal puternic
- Mâncărimi la nivelul vaginului
- Iritație peniană
- Durere la urinare
- Durere în timpul raportului sexual
HIV – semne și simptome
Virusul imunodeficienței umane (HIV) scade capacitatea organismului de a se apăra împotriva virusurilor, ciupercilor și bacteriilor. HIV-ul determină apariția unei afecțiuni cronice cunoscută sub numele SIDA, care este fatală.
În stadiu incipient, boala ar putea fi asimptomatică. Unii pacienți se confruntă cu simptome specifice gripei după aproximativ 2-6 săptămâni de la cotractarea virusului. Infecția cu HIV poate fi depistată doar prin testare.
Simptomele timpurii ale infecției cu HIV:
- Febră
- Durere în gât
- Durere de cap
- Erupție cutanată
- Senzație de oboseală
- Ganglioni limfatici umflați
În general, aceste simptome dispar după aproximativ 1-4 săptămâni de aceea se confundă cu simptomele unei infecții virale. Simptomele severe pot apărea, în unele cazuri, chiar și după 10 ani de la infectare.
Când virusul se multiplă și ajunge să distrugă celulele imune, bolnavul poate dezvolta infecții ușoare sau se poate confrunta cu simptome cronice precum:
- Ganglioni limfatici inflamați
- Scădere în greutate
- Diaree
- Febră
- Tuse
- Dificultăți de respirație
Un pacient aflat în ultimul stadiu al bolii se poate confrunta cu următoarele simptome:
- Oboseală persistentă
- Frisoane
- Transpirații nocturne
- Diaree cronică
- Ganglioni limfatici inflamați de peste 3 luni
- Cefalee persistentă
- Infecții neobișnuite
Herpes genital – semne și simptome
Herpesul genital este extrem de contagios. Această infecție cu transmitere sexuală este cauzată de virusul herpes simplex care pătrunde în corp prin leziunile de pe piele sau mucoase. Cele mai multe persoane infectate cu acest virus nu află niciodată că au fost infectate, deoarece herpesul genital este de cele mai multe ori asimptomatic. Chiar și atunci când provoacă simptome, acestea sunt foarte blânde și trec neobservate.
Printre simptomele herpesului genital se numără:
- Bubițe mici de culoare roșie ori vezicule în zona genitală sau anală
- Durere sau senzație de mâncărime în zona genitală ori pe fese
De obicei, durerea este primul simptom care apare în cazul infecției cu virusul herpes simplex, după câteva săptămâni de la raportul sexual cu o persoană infectată. Câteva zile mai târziu pot apărea bubițe mici de culoare roșie care se rup și duc la apariția unor leziuni ulcerative. Acestea din urmă pot să curgă sau să sângereze. La final, se vor forma cruste, apoi rănile se vor vindeca.
În cazul femeilor, rănile pot apărea în zona vaginului, pe fese, anus sau col uterin. În cazul bărbaților, acestea pot apărea pe penis, anus, coapse, fese sau scrot. Din cauza rănilor, urinarea poate fi dureroasă.
Primul episod de herpes genital se poate manifesta prin simptome asemănătoare gripei precum dureri musculare, dureri de cap sau febră. Uneori, chiar dacă nu apar leziuni, infecția poate fi contagioasă.
Infecția cu HPV (virusul papiloma uman) – simptome
Anumite tulpini de HPV au un risc oncogen crescut, de aceea testul HPV trebuie făcut periodic. Unele forme ale virusului duc la apariția negilor genitali. Semnele negilor genitali includ:
- Sângerare în timpul contactulu isexual
- Mâncărime în zona genitală
- Negi care se unesc
- Tumefacții mici care apar în zona genitală
De cele mai multe ori, negii genitali sunt asimptomatici. Aceștia au un diametru de 1 mm, dar se pot multiplica.
Catalog cu Dildo-uri de Top la Promoții
În cazul femeilor, negii genitali pot apărea pe pereții vaginului, vulvă, col uterin dar și în zona dintre anus și organele genitale. În cazul bărbaților, aceștia pot să apară pe penis, scrot ori anus. În urma unui raport sexual oral cu un pacient infectat, pot apărea negi genitali la nivelul gurii.
Hepatită – simptomele infecției
Hepatitele A, B și C sunt infecții virale ce afectează ficatul. Cele mai periculoase sunt hepatitele B și C. Unii pacienți care suferă de hepatită nu se confruntă niciodată cu simptome. Alții, în schimb, după câteva săptămâni de la infectare au simptome precum:
- Greață și vomă
- Oboseală
- Durere în zona ficatului
- Febră
- Lipsa poftei de mâncare
- Urină de culoare închisă
- Îngălbenirea pielii și a ochilor
- Mâncărime
Sifilis – simptomele infecției
Această infecție bacteriană afectează organele genitale și nu numai. Dacă nu este tratat, sifilisul poate afecta inclusiv creierul și inima. Simptomele sifilisului diferă în funcție de stadiul bolii – sifilis primar, secundar, latent și terțiar. Mai există un tip de sifilis, sifilis congenital care se transmite de la mamă la făt. Este foarte important ca o femeie însărcinată să urmeze un tratament pentru sifilis, deoarece infecția poate fi fatală pentru bebeluș.
Sifilis primar
După aproximativ 10-90 de zile de la contractarea infecției, pacientul poate observa apariția unor leziuni mici (sancre) în locurile prin care s-a transmis infecția (organe genitale, buze ori rect). De obicei, în cazul sifilisului primar apare o singură leziune, însă uneori pot apărea mai multe sancre.
În general, leziunile dispar de la sine, dar infecția rămâne în corp.
Sifilis secundar
De obicei, simptomele apar la 3-6 săptămâni după formarea leziunilor. Printre simptomele sifilisului secundar se numără:
- Febră
- Erupție de culoare roșie sau brun-roșiatică
- Febră
- Oboseală
- Dureri
- Ganglioni limfatici inflamați
Simptomele pot dispărea de la sine dup câteva săptămâni, însă pot să reapară în decurs de un an.
Sifilis latent
În anumite cazuri, sifilisul secundar se transformă în sifilis latent, fără ca pacientul să resimtă niciun simptom.
Sifilis terțiar
Bacteria Treponema pallidum responsabilă de apariția sifilisului poate duce la apariția unor leziuni severe sau chiar deces.
Simptomele sifilisului terțiar includ:
- Amorțeală
- Orbire
- Paralizie
- Demență
- Tulburare de coordonare a mișcării
Neurosifilis
Sifilisul, indiferent de stadiul bolii, poate afecta sistemul nervos. Atunci când prezintă simptome, neurosifilisul se manifestă prin:
- Dureri de cap
- Tulburări de comportament
- Tulburări motorii
Complicații ale infecțiilor cu transmitere sexuală
Dacă bănuiești că suferi de o infecție cu transmitere sexuală, trebuie să-ți faci o programare la medic. Dacă infecția este tratată la timp, problemele de sănătate grave ar putea fi evitate. Mulți pacienți nu prezintă simptome în stadiile incipiente ale sifilisului, de aceea se recomandă screeningul.
Infecțiile cu transmitere sexuală pot duce la apariția următoarelor complicații:
- Durere pelvină
- Inflamație oculară
- Artrită
- Infertilitate
- Cancer de col uterin
- Boli de inimă
- Complicații în sarcină
- Boala inflamatorie pelvină
Diagnosticarea infecțiilor cu transmitere sexuală
Este foarte important ca o persoană să se testeze periodic pentru infecțiile cu transmitere sexuală, deoarece poate suferi de o ITS fără să știe acest lucru. Dacă vrei să te testezi pentru ITS discută cu medicul despre asta. Spune-i ce te îngrijorează pentru ca el să-ți poată recomanda testele necesare.
Pentru efectuarea acestor teste te poți adresa:
- Medicului specialist obstetrică-ginecologie (în cazul femeilor)
- Medicului specialist urolog (în cazul bărbaților)
- Medicului specialist dermato-venerologie (atât în cazul bărbaților, cât și în cazul femeilor)
Pentru diagnosticarea unei infecții cu transmitere sexuală se pot efectua următoarele teste:
- Analize de sânge – pentru confirmarea diagnosticului de HIV
- Examen de urină – anumite infecții cu transmitere sexuală se pot depista prin proba de urină
- Examene din secreții – în cazul leziunilor genitale se pot analiza probleme de secreții recoltate pentru a se diagnostica tipul de infecție
Testele de screening pentru identificarea infecțiilor cu transmitere sexuală se recomandă în următoarele situații:
- Pacientul prezintă simptome ale unei infecții cu transmitere sexuală
- Contact sexual cu un pacient suspect de ITS
- Femeie însărcinată care a fost diagnosticată în trecut cu sifilis
- Adenopatie inghinală inflamatorie sau neinflamatorie
- Pacient diagnosticat cu sifilis
- Persoanele cu vârsta cuprinsă între 13 și 64 de ani
- Screening anual pentru gonoreea și chlamydia pentru femeile care au sub 25 de ani și sunt active sexual. Femeile care au peste 25 de ani și mai mulți parteneri sexuali ar trebui, de asemenea, să se testeze anual pentru aceste infecții cu transmitere sexuală.
- Screening anual pentru sifilis, gonoree și chlamydia pentru bărbații activi sexual. Cei care au mai mulți parteneri ar trebui să se testeze mai des, o dată la 3-6 luni.
- Testarea pentru HIV în cazul bărbaților homosexuali și bisexuali ar trebui să se facă o dată la 3-6 luni.
- Cei care fac sex neprotejat trebuie să se testeze pentru HIV anual
Testarea pentru infecțiile cu transmitere sexuală specifice
Chlamyidie și gonoree
Testele de screening anual trebuie făcute de:
- Femeile active sexual care au sub 25 de ani
- Femeile care au peste 25 de ani și au risc de a se confrunta cu infecții cu transmitere sexuală
- Bărbați care întrețin relații sexuale cu alte persoane de sex masculin
- Persoanele care suferă de HIV
- Persoanele care au fost forțate să întrețină raporturi sexuale
Pentru depistarea gonoreei și a infecției cu chlamydia se analizează proba de urină sau mostra de secreție prelevată din col uterin sau penis. Este foarte important ca atât femeile, cât și bărbații să se testeze periodic, pentru că este posibil să fie infectați, chiar dacă nu prezintă simptome.
HIV, hepatită și sifilis
Persoanele cu vârsta cuprinsă între 13 și 64 de ani ar trebui să se testeze anual pentru HIV. Copiii cu vârsta sub 13 ani trebuie să se testeze dacă sunt predispuși la infecțiile cu transmitere sexuală.
Testarea pentru hepatita C se recomandă persoanelor născute între anii 1945-1965. Persoanele care s-au născut în această perioadă au un risc mai crescut de a se confrunta cu hepatita C.
Orice persoană ar trebui să ceară medicului informații despre testarea pentru HIV sifilis și hepatită dacă:
- Are un rezultat pozitiv pentru o infecție cu transmitere sexuală
- Are sau a avut mai mulți parteneri sexual
- Își administrează droguri intravenoase
- Este bărbat și întreține raporturi sexuale cu alte persoane de sex masculin
- Plănuiește să rămână înscărcinatp
- Este gravidă
- A fost obligată să întrețină relații sexuale
Medicul va recolta o probă de sânge sau o secreție din leziunile genitale apoi o va trimite la laborator pentru analiză.
Cele mai noi masturbatoare - Produse 100% originale
Herpes genital
Momentan nu există teste screening exacte pentru herpes, însă medicul poate recolta o mostră de țesut dintr-o rană pentru a o trimite la laborator. Dacă rezultatul iese negativ nu înseamnă neapărat că pacientul nu suferă de herpes.
O analiză de sânge poate fi de ajutor în identificarea unei infecții herpetice, dar rezultatul nu este întotdeauna concludent.
Virusul papiloma uman
Anumite tulpini HPV pot duce la apariția cancerului cervical, în timp ce altele pot provoca negi genitali. O mare parte dintre persoanele active sexual suferă de o infecție cu HPV fără să știe acest lucru, deoarece nu prezintă simptome. De cele mai multe ori, virusul trece de la sine în aproximativ 2 ani.
La bărbați, infecția cu HPV se poate depista prin biopsia sau analizarea negilor genitali. La femei, infecția cu HPV poate fi diagnosticată prin:
- Testul PAP – depistează prezența celulelor anormale la nivelul colului uterin. Femeile cu vârsta cuprinsă între 21 și 65 de ani ar trebui să facă acest test o dată la 3 ani.
- Testul HPV – femeile care au peste 30 de ani trebuie să facă testul HPV și testul PAP o dată la 5 ani în cazul în care rezultatele testelor anterioare au ieșit normale. Dacă rezultatele testului PAP au ieșit anormale, femeile care au între 21 și 30 de ani ar trebui să facă și testul pentru HPV.
Vaccinurile pentru HPV poate proteja împotriva anumitor tulpini de HPV.
Ce se întâmplă dacă rezultatul este pozitiv?
O persoană care a primit un rezultat pozitiv pentru ITS trebui să facă investigații suplimentare și să respecte tratamentul prescris de medic. De asemenea, trebuie să-și informeze partenerul pentru a se testa și el la rândul lui.
Confirmarea unei infecții cu transmitere sexuală
Pentru confirmarea IFS se recomandă pachetul screening:
- Hemoleucogramă completă cu formulă leucocitară
- GLucoză serică
- VSH
- Aspartataminotransferază
- Alaninaminotransferaza
- RPR
- TPHA
- ARN viral hepatita C
- Antigen HBS
- Anticorpi antivirus herpetic 1 IgG
- Anticorpi antivirus herpetic 1 IgM
- Anticorpi anti-chlamydia trachomatis IgA
- Anticorpi anti-chlamydia trachomatis IgM
- Anticorpi antivirus herpetic 2 IgC
- Anticorpi antivirus herpetic 2 IgM
- Antigen-anticorpi HIV 1+2
- Imunoglobulina G
Confirmarea de acuratețe se face prin pachetul complet:
- Chlamydia trachomatis + Neisseria gonorrhoeae NAAT în urină
- Anticorpi anti-Treponema pallidum IgG
Pachet Genotipare
- Test Papanicolau în mediu lichid
- Genotipare HPV
Alte analize recomandate:
- Examen secreție uretrală
- Profil TORCH
Cum pot fi prevenite infecțiile cu transmitere sexuală?
Riscul infecțiilor cu transmitere sexuală se poate reduce dacă se respectă următoarele recomandări:
- Abstinență – este considerată a fi cea mai eficientă metodă pentru evitarea ITS
- Contact sexual cu un singur partener – printr-o relație monogamă se poate evita ITS
- Așteptare – evitarea contactului sexual până la primirea rezultatelor testelor pentru ITS.
- Vaccinare – poate preveni ITS dacă este vaccinul este administrat înainte de începerea vieții sexuale.Vaccinurile anti-HPV se pot face începând cu vârsta de 11-12 ani. Vaccinul pentru prevenirea hepatitei B se administrează nou-născuților, în timp ce vaccinul pentru prevenirea hepatitei A se recomandă copiilor care au împlinit vârsta de un an.
- Folosirea cotectă a prezervativului din latex – prezervativul trebuie utilizat la fiecare contact sexual, indiferent dacă este vorba de unul oral, anal sau vaginal. Prezervativele confecționate din membrane naturale nu ar trebui folosite deoarece nu sunt foarte eficiente în prevenirea ITS.
- Consum redus de alcool – persoanele care consumă alcool în exces sunt predispuse să facă sex cu alți parteneri
- Circumcizie – circumcizia poate reduce riscul de a contracta o infecție HIV. De asemenea, se pare că circumcizia previne transmiterea herpesului genital.
Tratament pentru infecțiile cu transmitere sexuală
ITS cauzate de bacterii sunt, de obicei, ușor de tratat. În schimb, infecțiile virale deși pot fi gestionate, nu pot fi întotdeauna vindecate. O gravidă diagnosticată cu ITS trebuie să urmeze un tratament pentru a proteja fătul.
Vibratoare de ultimă generație
În funcție de infecția cu care se confruntă, pacientului i se poate recomanda tratament cu:
- Antibiotice – pot ajuta la vindecarea unor infecții bacteriene sau parazitare precum gonoree, tricomonoza și sifilis. În general, gonoreea și chlamydia suntr tratate simultan pentru că apar împreună. Un pacient care începe un tratament cu antibiotic trebuie să-l urmeze până la capăt. Până la încheierea tratamentului, pacientul trebuie să se abțină de la sex.
- Antivirale – aceste medicamente reduc riscul de infectare. Tratamentul cu antivirale ajută la gestionarea infecției HIV, dar virusul poate fi transmis în continuare către partener. Cei care au mai avut în trecut o infecție cu transmitere sexuală trebuie să se consulte cu medicul pentru a afla când ar trebui să se testeze din nou.
Pe cine ar trebui să informezi dacă ai un rezultat pozitiv?
Dacă rezultatele testelor arată că suferi de o infecție cu transmitere sexuală trebuie să-ți informezi atât partenerul actual cât și ultimii parteneri sexuali pe care i-ai avut în urmă cu 3-12 luni. Aceștia la rândul lor trebuie să se testeze pentru a afla dacă sunt infectați.
Dacă vrei să afli mai multe, uite informații utile de la Dr Cristian despre infecțiile cu transmitere sexuală
Surse:
- www.mayoclinic.org
- www.acog.org
- www.cdc.gov
- www.medlineplus.gov